GanduriNocturne

marți, 15 februarie 2011


mmmm......si somnul meu? cum care..cel pe care il alerg dimineata..sau el ma alearga pe mn? ufff....poate reusesc sa nimeresc totusi drumul...sau sa ma trezesc la statia potrivita....cum or avea licuricii astia asa multa energeie? 3 in 1 e pt mn cum e pt ei laptele...bun ...si atat:)si acum...foi peste foi.....mi se invart in oki...la ce folos..nimic nu se prinde de mine. si nu se va prinde niciodata. iar acum fac orice altceva decat ce trebuie...desi asa ar trebui...sau cel putin asa zice hi5-ul meu. Oare la anul pe timpul asta de ce m-oi mai vaita....?:) daca as pune in portofoliul asta...timpul pierdut...mi-ar da o nota buna ...profu?;)

luni, 14 februarie 2011


sarind de pe o piatra pe alta in gandurile mele...hmmm..cat de des fac asta:D zambesc gandind..la cine oare? la mine bineinteles:D intru in jocul vantului...imi scot nasucul din fular si il infrunt:D cu zumzetul micutilor licurici in cap....alerg dupa obositul 5. heyy staiiii.....ma lasi aiciiii? in ger..sa mi inghete ideile..si s mi ramana in capul asta....nu patrat:P?:)am reusit-o si pe asta...desi acum as putea sa vad la 2 km departare;)) si vazand o inima maaare rosiiie strivita de o tanara domnisoara in brate....ma intreb??? a mea unde o fi??? :) poi cum..la tn in buzunar....Am lasat-o la tine in buzunar...aproape ca uitasem,vezi..nici nu i am simtit lipsa...:) La tine e in siguranta....o ti la cald...departe de pietre...de zapada asta nesuferita...departe de cearcane...de prostimea..mea of course..e mai bn acolo..tine-o te rog, fa-mi cadoul asta azi...asa ..ca de ziua noastra:D! sa mi o inapoiezi doar cand revin in bratele tale, cand ne uitam la house...la meci...cand ne certam pe cine ia perna cea mare...si de ce ai baut apa minerala.... Luni o sa plec dar o s-o las (fara ca sa sti tu) sub pijamalele mele strecurate sub perna...tu n-o sa stii ca atunci cand eu nu sunt, ea in skimb e...se bucura de prezenta ta....(hmm...parca devin geloasa:(..in timp ce eu incerc sa supravietuiesc ... uriasilor astora 5 zile pe saptamana.... Asa ca ..sentimentele mele sunt in regula, sufletul meu e la adapost, inima mea sub perna ta:D Eu de ce ma mai temmmm?:D

joi, 27 ianuarie 2011


da...ador lucrurile marunte, lucrurile marunte ma fac fericita ...Cum ar fi un zambet, o vorba buna, o melodie, un ciripit, ochii unui copil ( din fericire imi iau doza inmiit zilnic:D .... Le zic marunte, desi ele sunt de nepretuit...marunte in sensul ca deseori trec neobservate...
Si vreau..vreau sa le strang pe toate in buzunarul meu ...sa le scot la iveala cand vreau ...oricand.....sa alung tot ce e mai intunecat, sa mi alung ideile venite asa deodata :D sau pur si simplu sa le dau in dar.....tie, lui, ei.... asa ca eu adun ..adun ...adun:)

joi, 13 mai 2010

cateodata....


Of, suflet fara de astampar
Prea naiv si limitat
Unde sa incapa atatea ganduri
si acel strigat disperat?
Cine si ce fel de putere
sa te auda si sa aline?
In ce zari si in ce moduri
va fi bine pentru tine?
Ce mai cauti, ce tot vaieti,
Pe ce lume tot traiesti?
Lasa-ti visele efemere
printre stelele ceresti.
Multe cauti, putine speri
Nimic nu dai si totusi ceri.
Ce gand nebun
Si vis nocturn!!!

miercuri, 31 martie 2010

goana dupa aur.....

Ramai cu bine, prieten drag...
Astazi abia am ajuns la rascruce. Cateva zile am mers in spatele tau desi trebuia sa o iau in sens opus. Am vrut sa te mai vad asa, cum te duci. Astazi trebuie sa ma intorc.

Ramai cu bine, prieten drag, ramai cu bine. Ai mers langa mine atata drum. Ai obosit si tu. Ne-am impiedicat amandoi de atatea pietre si m-ai tinut de mana asa cum ai putut tu. Nu conteaza ca tot am cazut pana la urma.

Ne-am povestit atatea lucruri si totusi nu ne-am spus nimic. Eu nu mai am povesti petru tine si ar fi pacat sa mergem asa fara sa ne spunem nimic.

Sa povestesti si altora ce ti-am povestit eu. Sa inventezi si tu povestile tale.

Ramai cu bine, prieten drag. Nu te voi uita niciodata.
Nu plange. Nu ai sa mai poti sa te feresti de crengi.
Poate o sa ne intalnim la sfarsit si nu o sa ne recunoastem. Oricum, povestile raman.

Ramai cu bine, prieten drag. Sa nu ai in suflet nimic mai mult decat un mugure de mar.

duminică, 14 martie 2010

de pe o ciuperca...


A plutit pe apă ceva timp, trezindu-se până la urmă aruncată pe un pat de păpădii. Ar fi plutit mult timp dacă n-ar fi ajutato o broscuţă ivită din senin. Ce-i drept, broscuţa s-a ales cu ditamai cucuiul iar ea cu o grozavă ameteală. Nu face nimic, sperietura a trecut. Acum e pe pământ, în siguranţă.
Broscuţa ar fi vrut să lege câteva cuvinte, dar ea s-a perdut prin buruieni. A mers cât a mers...până picioruşele-i mici n-au mai dorit s-o asculte. Acum îşi usca pletele şatene, pe o ciupercuţă, la soare. Pentru prima dată se bucura că era singură, putând să se desfete în linişte de blândele raze ce o mângâiau.
Ei nu sunt cu ea. Probabil în acest moment fac haz de necaz dar se şi prefac în acelaşi timp că îi simt lipsa. O învinovăţesc pentru plecarea ei, uitând că zile întregi nici nu o vedeau prin căsuţă şi petreceau cu noii vecini, nişte şoareci vorbăreţi şi agasanţi.
In ultimele zile, situaţia devenise de nesuportat, mai ales când, pe lac, la adunat de nuferi, o lăsaseră singură să se descurce, "cuplând-o" cu un iepure morocănos. Recunoştea că era geloasă, dar ea nu i-ar fi lăsat niciodată deoparte, doar pentru faima de a culege cât mai mulţi nuferi. Au uitat când noptile când lucrau împreună şi nu aveau nevoie de nimeni, şi erau renumiţi pentru buna dispoziţie ce domnea între ei. Erau invidiati.....acum ea nu s-ar mai invidia.
Deci, până aici! Trezită din somn de un coşmar în care o urmărea o broască ţestoasă, şi-a luat pălăriuţa din floricele de câmp, singura amintire de la ei, şi a fugit pe uşă.
Nici nu mai ştie cât timp a fugit, dar la un moment dat papucelul îi alunecă pe un fir de iarbă şi în secunda următoare se afla purtată de valuri furioase. Noroc cu acea broscuţă, dar n-a mai stat să-i mulţumească, era în zadar. N-avea chef de amabilităţi.
Acum se tolănea pe această ciupercuţă şi parcă situaţia nu-i mai părea aşa gri. Nu găsea un alt loc unde unde ar prefera să fie în acest moment. E cald, e soare...e liniste!
Ei, şi acum? Şi acum...încotro? Spre el..bineînţeles, numai să găsească drumul cel bun. Şi dacă se va pierde şi nu va găsi niciodată calea? O va aştepta? O va înţelege? Va avea încredere că va veni? Nu poate decât să spere că până la asfinţit se va afla în braţele lui, acolo unde mereu e cald şi înţelegere. Acolo unde cuvintele sunt de prisos...şi toată acea silă, ură şi dezamăgire va dispărea odată cu sărutul de BINE AI VENIT!!!

sâmbătă, 6 februarie 2010

o mica pasiune ;)

Nu sunt o persoana inteligenta....sunt prostuta chiar..nu ma mindresc cu asta..dar m-am acceptat. multi spun ca asta e subestimare..eh, as vrea eu:)) nu e! IN SCHIMB, ma bucur totusi ca nu zac in ignoranta si pot recunoaste asta, si de asemenea pot recunoaste oamenii inteligenti.. Ma rog, din punctul meu de vedere...stiu ca totul e relativ... Si totusi ii recunosc si ii admir..
apropo de asta ...o mica pasiune de a mea in ultimul timp e ( nu prea am multe, din pacate) e sa l privesc pe DR HOUSE. cred k stii cine e, si dak nu, nu stii ce pierzi. M am gandit chiar la un moment dat, k sa fac un fel de..test. daca iti place acest serial....am putea deveni prieteni, dak nu, nu prezinti interes pt mn:)))))) Exagerez, dar e un serial mortal...mi as dori s existe acest personaj, kiar dak, ca orice geniu, e trist in felul lui....
E ca si cum as crede in basme..nu?:P silly me....dar...e o pasiune na...cine n are?:) si cel care a creat acest personaj oare stie ce a creat?
jos palaria micii mele pasiuni...:D